Ziar Nr.84
Comentariul zilei 19.02.2019 Autor: CdH
***Suflet îndurerat***
Acele lucruri care te înconjoară, care îți sunt dragi, apropiate, bine cunoscute și cu care te simți acasă și în siguranță. Acele sentimente de căldură, sănătate și putere.
Ca la sânul mamei, ca la gura sobei, ca în căruță lângă tata, ca pe strada copilăriei, școala anilor și ca amintirea fetei cele dragi.
Și lista lungă de trăiri care te fac să fi om, matur, stăpân și conștient.
Privesc în urmă și caut răspuns pentru copilul și vecinul meu.
De ce un fir de apă împarte un popor? Vorbim același grai. Avem același strămoș. Și bem aceeași apă care ne separă.
De ce un singur Dumnezeu are mai multe fețe. Eu ortodox. Și tu dar, pe stil vechi. Zile în calendar ne despart. Nu putem ciocni paharul și postul ne ia friptura de sărbători.
De ce steagul nostru are roșu ca sângele. De ce se schimbă ba cu coroană ba fără.
Și însemnele dacilor unde au dispărut.
Cum să fiu mândru de imnul țării când nimeni nu-i știe versurile.
De ce se schimbă lumea și vorbirea. Abecedarul e tabletă. Poveștile lui Creangă sunt cu astronauți.
Oare de ce nu pot înțelege.
De ce vînzătorul și polițistul sunt acrii și ursuzi. Nu mai avem bilete de tramvai dar a rămas pe jos destul gunoi, semințe și scuipat.
Beau în cafenea un amestec de esențe. Lângă masa mea se vorbește în grup. Al treilea cuvânt spus îmi e necunoscut, englez sau țigănesc, iar înjurăturile și trivialitățile se țin lanz.
Stau cu ochii pe servietă. Un bărbat bate o fată și mie frică să privesc.
Am plătit fără bacșiș, dau bună ziua de plecare și privesc uimirea tuturor.
Domn profesor bea în ciudă. Nu mai merg în clasă, că ele-s cu.ve și ei hoți.
La televizor vorbește un monstru sacru al culturii. Pe burtieră se anunță cum unul a murit din lovituri de cuțit. La televizor totul e umor. Unii râd cu poftă iar eu plîng dezgustat.
Stau cu mașina la stop și mă lupt să nu-mi spele geamul. Mă opun și m-a scuipat.
La semaforul următor un copil îmi cere un ban. Dacă n-ai, dă-mi o țigară.
Mi-e rușine de cumpărăturile făcute când unul așteaptă căruciorul ca să-și ia moneda.
Ziua de azi este și ea sub zodia neamului prost.
Sărăcia cauzează și a accentuat decăderea morală.
Certurile în parlament sunt ca șoferii la cârciumă.
Încercăm să insuflăm un pic de decență și respect. Este cazul să impunem cultură și educație.
Societarea de consum, ne consumă ca popor. Suntem cumpărători și atât.
Marile magazine au introdus uniforme, igienă, ordine și o educație socială.
Dar la masă în maal se râgâie și se plescăie. Bunele maniere au rămas în povesti.
Doamne cochete râd zgomotos de bancurile spuse tare și fără perdea, șed comod picior peste picior și vesele își curăță dantura cu scobitorea. Copiii lângă ei fac la fel.
Evoluția culturală a rămas fără buget. Idolii manierelor elegante, precum Alain Delon și Claudia Cardinale, pe care noi îi imitam, au fost înlocuiți cu maneliști.
Atmosfera elegantă a regalității se revărsa asupra poporului care copia pe cât putea.
Un pic de aristrocrație ar ridiculiza extravaganțele baronilor locali.
Tot ce este mai bun și mai frumos mă întoarce cu gândul la societatea bunului gust, la Monarhie,
la Micul Paris și la Dinastia România Mare.
Oare m-am născut prea târziu?
0 comentarii