Documente aferente înregistrării Partidului Monarhist;
Statut: Art.8, Pct.6; Art.16; Art.76. Pct.4 – actualizate 10 Mai 2017.

STATUTUL  PARTIDULUI  MONARHIST

 

• CAPITOLUL

GRUPUL DE INIȚIATIVĂ

• Membrii fondatori ai Partidului formează grupul de inițiativă.
  • Christian Emanoel de Hillerin, președinte inițiator
  • Eugen Florin Theodorescu, vicepreședinte
  • Mihai Mircea Atanasiu, secretar general
  • Eugene Henri Hillerin, consilier
• Aceștia numesc din rândul simpatizanților un Birou Permanent Naţional Interimar care va stabili structura statutară desfășurată și convoacă Convenţia Naţională Extraordinară care va declara constituirea Partidului și organizează lansarea filialelor în teritoriu.
  • Grupul de inițiativă va coagula un Consiliu de Garanție Morală alcătuit din personalități ale societății civile afirmate în plan național sau internațional.

 

• CAPITOLUL

DISPOZIŢII GENERALE

• Denumirea partidului este PARTIDUL MONARHIST.
• Denumirea prescurtată a partidului este PM23.
• Semnul electoral şi însemnul permanent al partidului este grafica unei coroane regale cu cinci vârfuri și motive florale la bază. În partea de jos sunt scrise cuvintele “PARTIDUL MONARHIST” albastru pe font albastru deschis. Culoarea cu care se identifică partidul este albastru.

 

 

 

 

 

 

 

• În documentele de corespondență și protocol, antetul poate conține și fotografia Coroanei de Oţel, Coroana Regală a României.

 

• Sediul partidului la înființare este în:
  Ghe. Palade, nr. 7-9, Bucureşti, sector 2, Email: partidulmonarhist@yahoo.com.
  Atunci când condițiile impun un alt sediu, noua adresă va fi declarată corespunzător.
• PARTIDUL MONARHIST este persoană juridică de drept public care urmăreşte obiective politice.
  • Activitatea sa se desfăşoară în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Legii partidelor politice și ale prevederilor prezentului Statut.
  • Își va desfășura activitatea în cadrul legislativ existent și nu va submina autoritățile statului.
  • Partidul Monarhist va susține legislativ acțiunile și hotărările Fundației Principesa Margareta, drept combatant al Casei Regale.
  • Va promova recunoașterea valorilor istorice, economice, culturale și de tradiție a Dinastiei Regatului.
  • Prin programul său PM23 respectă forma actuală de guvernământ republicană și în cazul revizuirii parlamentare a Constituției, și a art. 152, va promova ideea unui Referendum pentru alegerea democratică a unei guvernări republicane sau monarhiste.
  • * Prin specificul său PM23 promovează colaborarea cu partidele istorice pentru conservarea valorilor tradiționale, întărirea instituțiilor fundamentale ale statului și sprijină inițiativa de depolitizare a înaltelor funcții în stat.
• Ziua Partidului este pe data de 10 mai a fiecărui an. Zi cu ceremonie de ridicare în Onor a steagului monarhiei.

 

• CAPITOLUL

PRINCIPII, OBIECTIVE, DOCTRINĂ ŞI ORIENTARE

• Principiile partidului sunt:
  • Respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale omului.
  • Promovarea şi protecția demnităţii cetăţenilor.
  • Promovarea valorilor morale, profesionale şi individuale în vederea afirmării lor în viaţa socială, economică şi politică.
  • Susține politici care asigură accesul la îngrijire medicală și la educație de calitate.
  • Garantarea siguranţei fizice şi alimentare a cetăţenilor.
  • Liberalism economic şi dreptate socială.
  • Garantarea independenței justiției.
  • Partidul Monarhist condamnă abuzurile dictaturii comuniste.
  • Garantarea proprietăţii.
  • Definitivarea retrocedărilor și despăgubirii pentru averile confiscate abuziv.
  • Solicită protecția resurselor naturale ale României.
  • Partidul Monarhist va putea colabora cu alte partide pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor politice ale partidului, va contribui la instaurarea unui climat de dialog în societate.
  • Partidul Monarhist nu va avea în rândurile sale persoane dovedite că au colaborat cu fosta securitate sau a avut funcții de răspundere în vechiul regim.
• Obiectivele partidului sunt detailate în Programul Partidului:
  • Menține angajamentul României în cadrul NATO şi în Uniunea Europeană şi dorește consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.
  • Promovarea valorilor istorice ale Regatului Romaniei Mari, a interesului naţional, precum şi a pluralismului politic.
  • Respectarea şi apărarea suveranităţii naţionale, a independenţei, interesului naţional în contextul Comunitar, a unităţii statului şi a integrităţii teritoriului.
  • Unirea cu Rep. Moldova și întregirea Regatului în contextul Uniunii europene.
  • Susținerea activității Casei Regale.
  • Declararea zilei de 10 Mai ca zi națională și sărbătoare a independenței cu zi liberă.
  • Revenirea la drapelul național cu stema în forma votată de parlament în 1922.
  • Revizuirea Constituției și alinierea la ideologia europeană.
  • Susținerea Constituției din 1923 cu amendamentele cerute de actualitate.
  • Clarificarea noțiunilor de ”monarhie” și ”regalitate”.
  • Promovarea personalităților Regilor României și a legăturilor cu toate marile Case Regale europene.
  • Susținerea îmbunătățirii metodelor de învățământ în vederea educării și cultivării tinerei generații.
  • Garantarea şi apărarea proprietăţii private, dinainte de 1948 si confiscate abuziv, dar si pe cele de dupa 1989, obtinute pe temeiuri legale, dezvoltarea şi consolidarea clasei mijlocii, în condiţiile unei economii bazate pe iniţiativa privată.
  • Apărarea proprietăţii materiale şi intelectuale, ca bază a relaţiilor socio-economice.
  • Dezvoltarea învăţământului, cercetării, creşterea calităţii vieţii economice şi sociale.
  • Garantarea transparentei activităţii instituţiilor statului.
  • Renaşterea pe principii moderne a satului românesc, susținerea agriculturii.
  • Susține libera exprimare și libertatea presei.
  • Implicarea cu prioritate a tinerilor în procesul de restructurare a vieţii politice româneşti, în scopul formării unei noi elite sociale şi intelectuale, respectandu-se principiul meritocratiei.
  • Educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora pentru a participa la viaţa publică, în toate structurile societăţii civile.
  • Promovarea unui cadru juridic şi instituţional necesar consolidării statului de drept pentru apărarea drepturilor cetăţenilor prevăzute de carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
  • Suspendarea drepturilor cetăţeneşti printr-o hotărâre judecătorească în penal rămasă definitivă şi irevocabilă și înterdicția la activități și apariții publice.
  • Respectarea, promovarea şi apărarea intereselor supreme ale poporului român, inclusiv cele ale minorităţilor etnice, a demnităţii Cetăţeanului European de naţionalitate româna, în spiritul valorilor morale tradiţionale.
  • Susţinerea în condiţiile economiei de piaţă, a iniţiativei particulare, bazată pe proprietatea privată, şi promovarea capitalului autohton în sistemul financiar Comunitar.
  • Asigurarea independenţei şi securităţii energetice.
  • Asigurarea unei reale protecţii a mediului, protecția pădurilor.
  • Protecția frumuseților naturale ale țării, bogățiilor naturale și administrarea lor de către statul român.
  • Apărarea intereselor cetăţenilor romani care se afla pe teritoriul altor state.
  • Reformarea regulamentului de mediatizare a televiziunilor pentru evitarea știrilor și detaliilor derizorii.
• Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, Partidul Monarhist va participa la alegerile locale, generale, europarlamentare şi prezidenţiale, precum şi la formarea Guvernului.

 

• Doctrina partidului:

Doctrina Partidului Monarhist este monarhist-conservatoare bazată pe principii tradițional-creștine şi valori comunitare.

 

• Orientarea partidului:

Partidul Monarhist este un partid creştin democrat.

 

 

• CAPITOLUL

MEMBRII PARTIDULUI

• Partidul are:
  • Membri simpatizanți.
  • Membri activi.
  • Membri de onoare.

 

Secţiunea 1:

Dobândirea calităţii de membru.

• * Orice cetățean român sau al UE cu rezidență în România, care a împlinit vârsta de 18 ani poate deveni membru al Partidului Monarhist dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
  • Să adere la Programul politic şi Statutul partidului.
  • Să accepte codul etic al partidului, document aprobat de către Consiliul Naţional.
  • Să nu îi fi fost suspendate drepturile cetăţeneşti printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă.
• Dobândirea calităţii de membru al partidului se face pe baza unei adeziuni scrise şi a unei fișe personale, însoţite de un curriculum vitae, adresate preşedintelui organizaţiei locale pe raza căreia candidatul îsi are domiciliul, reședința sau locul de muncă, la alegerea sa. În termen de 15 zile, Biroul Permanent al organizaţiei locale va decide asupra cererii şi va comunica răspunsul solicitantului, decizia fiind definitivă.
• Informarea este facilizată prin mediatizare Facebook și înscrierea în gruparea simpatizanților și a membrilor.

 

Secţiunea 2: Suspendarea, Pierderea calităţii de membru

• Suspendarea calităţii de membru.

Calitatea de membru se suspendă în următoarele situaţii:

• Prin hotărâre a Biroului Permanent Naţional ca urmare a începerii urmăririi penale.
• Numirea într-o funcţie incompatibilă cu calitatea de membru de partid.
• Prin hotărârea Biroului Permanent Naţional, sau a Biroului Permanent Judeţean, urmare a încălcării obligaţiilor şi hotărârilor partidului.

• *Calitatea de membru al partidului se pierde prin:
  • Demisia se face în scris, sub semnătură şi se adresează preşedintelui organizaţiei locale din care face parte demisionarul. Pentru membrii partidului care au funcţii de conducere, cererea de demisie se depune şi la organul de conducere ierarhic superior.
  • Renunţarea la o cetăţenie europeană.
  • Interzicerea drepturilor politice, sau cetăţeneşti.
  • Învinuit în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile într-un proces penal.
  • Dovedirea desfăşurării unor activităţi în slujba fostei securităţi. În acest caz pierderea calităţii de membru operează de drept.
  • Înscrierea în alt partid.
  • Neplata cotizaţiei timp de 12 luni consecutiv.
  • Prin hotărârea Biroului Permanent Naţional, sau a Biroului Permanent Judeţean, ca urmare a încălcării obligaţiilor şi hotărârilor partidului.

 

Secţiunea 3: Drepturile membrilor partidului

• Membrii Partidului Monarhist au următoarele drepturi:
  • Să participe la activităţile politice ale partidului.
  • Să fie sprijiniţi de partid pentru a se apăra de acuzaţiile externe injuste şi neîntemeiate.
  • Să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiilor din care fac parte şi cu privire la hotărârile organismelor de conducere locale şi centrale.
  • În cazul anumitor incompatibilităţi, sau când consideră necesar, se pot autosuspenda din funcţia de membru fără ca prin aceasta să depăşească o perioadă mai mare de 6 luni consecutiv.
  • Să-şi exprime în structurile partidului în mod liber opiniile şi iniţiativele politice.
  • Să aleagă, să candideze şi să fie aleşi în funcţiile de conducere din structurile partidului, sau în funcţiile din afara partidului care se obţin prin alegeri, sau numiri cu sprijinul politic al partidului în condiţiile legilor, ale prevederilor prezentului statut şi ale regulamentului partidului.
  • Un membru al partidului poate cumula cel mult două funcţii alese în organismele de conducere ale acestuia, dar nu la acelaşi nivel.

 

Secţiunea 4: Obligaţiile membrilor partidului

• Membrii Partidului Monarhist au următoarele obligaţii:
  • Să respecte şi să apere valorile fundamentale ale democraţiei, statul de drept, unitatea şi suveranitatea statului român în contextul Uniunii Europene.
  • Să cunoască şi să respecte programul politic şi statutul partidului şi să participe la realizarea obiectivelor propuse prin acestea.
  • Să contribuie la realizarea bunei imagini a partidului şi să protejeze această imagine, să nu participe la acţiuni, sau manifestări contrare intereselor partidului, să nu aibă atitudini, sau luări de poziţii care să contravină deciziilor structurilor de conducere ale partidului.
  • Să participe activ şi cu spirit de echipă la toate activităţile partidului la care sunt convocaţi de structurile de conducere în subordinea cărora se afla, sau din care fac parte.
  • Să achite cotizaţia lunară.
  • Să păstreze confidențialitatea documentelor și informațiilor cu caracter intern.
  • Să-și dea demisia de onoare la cererea chiar și nemotivată a Conducerii de partid.

 

Secţiunea 5: Sancţiuni

• *Nerespectarea obligaţiilor prevăzute în prezentul stătut atrage sancţionarea celor vinovaţi.

Sancţiunile ce pot fi aplicate sunt următoarele:

• Atenţionare.
• Avertisment.
• Suspendarea din funcţia pe care o deţine în cadrul partidului.
• Demiterea din funcţia pe care o deţine în cadrul partidului.
• Retragerea sprijinului politic al partidului.
• Suspendarea calităţii de membru al partidului.
• Excluderea din cadrul partidului.

• *Sancţionarea membrilor fără funcții.
  • Sancţionarea membrilor care nu ocupă functii la niciun nivel, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se decide de către Biroul Permanent Local pentru sancţiunile prevăzute la 23*.1), .2) şi .6), respectiv de către Consiliu Local, prin hotărâre, la propunerea Biroul Permanent Local pentru sancţiunile prevăzute la art.23*.7).
  • Sancţionarea membrilor care ocupă funcţii la nivel local, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se decide de către Biroul Permanent Local, pentru sancţiunile prevăzute la 23*.1), .2), .3), .4), .5) şi .6) şi, respectiv de către Consiliu Local, prin hotărâre, la propunerea Biroul Permanent Local, sau a organismelor ierarhic superioare, pentru sancţiunile prevăzute la art.23*.7).
  • În astfel de situaţii Consiliu Local se convoacă în cel mult 20 de zile de la data propunerii Biroul Permanent Local.
  • Decizia sau hotărârea de sancţionare se comunică celui sancţionat, în scris, în cel mult 5 zile de la adoptare.
• Sancţionarea membrilor cu funcții.
  • Sancţionarea membrilor care ocupă funcţii la nivel judeţean, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se decide de către Biroul Permanent Judeţean, pentru sancţiunile prevăzute la 23*.1), .2), .3), .4), .5) şi .6) şi, respectiv de către Consiliu Central Județean, prin hotărâre, la propunerea Biroului Permanent Judeţean, sau a organismelor ierarhic superioare, pentru sancţiunile prevăzute la art.23*.7).
  • În astfel de situaţii Consiliu Județean se convoacă în cel mult 20 de zile de la data propunerii Biroului Permanent Judeţean.
  • Decizia sau hotărârea de sancţionare se comunică celui sancţionat, în scris, în cel mult 5 zile de la adoptare.
• Instanţa de apel
  • Instanţa de apel pentru cei sancţionaţi conform art.23* şi art.24*. este Comisia Judeţeană de Disciplină, respectiv Comisia Națională de Disciplină, care, sesizată, în cel mult 10 zile de la primirea hotărârii, sau deciziei este obligată să se pronunţe şi să comunice în scris, celui în cauză şi structurii care a decis sancţiunea hotărârea să în cel mult 20 de zile de la sesizare. Hotărârea Comisia Judeţeană de Disciplină este atacabilă, prin recurs, în cel mult 5 zile de la primire, la Comisia Naţională de Disciplină. Comisia Naţională de Disciplină va comunica, în scris, persoanei, sau structurii care face recurs, soluţia sa definitivă, în cel mult 20 de zile de la primirea sesizării.
  • Nerespectarea termenului privind luarea şi comunicarea deciziei Comisia Judeţeană de Disciplină atrage nulitatea acesteia şi menţine decizia iniţială, definitiv şi irevocabil. În acest caz, membrii Comisia Judeţeană de Disciplină pot fi sancţionaţi cu demiterea din funcţia ocupată în cadrul comisiei prin decizie Biroului Permanent Naţional, cu avizul Comisiei Naţionale de Disciplină.
• Sancţionarea membrilor care ocupă funcţii la nivel naţional – cu excepţia celor aleşi la Convenţia Naţională – în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se hotărăţte prin votul Consiliului Naţional la propunerea Biroului Permanent Naţional şi se comunică celui în cauză, în scris, în cel mult 5 zile.
  • Instanţa de apel este Comisia Naţională de Disciplină, care, sesizată în cel mult 7 zile de la primirea hotărârii, este obligată să se pronunţe şi să comunice celui în cauză, în scris, soluţia adoptată, în cel mult 20 de zile de la primirea sesizării. Soluţia Comisia Naţională de Disciplină este definitivă.
• Sancţionarea membrilor ce ocupă funcţii alese în Convenţia Naţională se hotăraște prin votul membrilor Convenţiei Naţionale, în urma unei propuneri a Colegiului Director Naţional, adoptate de către Consiliul Naţional. În acest caz este convocată automat Convenţia Naţională Extraordinară.
• Membrii luaţi în discuţie spre a fi sancţionaţi vor fi anunţaţi cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii organismului care dezbate cauza lor şi au dreptul să folosească în apărarea lor toate mijloacele de probă.
  • Toate termenele prevăzute în 24 şi art.28 sunt termene de decădere.
• După un an de la aplicarea sancţiunii (cu excepţia sancţiunii menţionate la 23.4), cel sancţionat poate cere ridicarea sancţiunii primei structuri care a hotărât sancţionarea sa.
  • Cererea respinsă nu mai poate fi adresată altei structuri şi nici aceleeași, pe parcursul anului calendaristic respectiv.
• Sancţiunile şi ridicarea acestora se înregistrează de către Biroul Permanent Judeţean în fişa personală a fiecărui membru, precum şi în Registrul Naţional al Membrilor Partidului Monarhist.
• Registrul Național al Membrilor se constituie și este organizat conform Regulamentului. Separat se întocmesc Registrul simpatizanților, voluntarilor și donatorilor și Registrul structurilor asociative interne.

 

• CAPITOLUL

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Secţiunea 1. Structuri teritoriale

• Partidul Monarhist este organizat şi funcționeză pe criteriul administrativ-teritorial.

În structura internă a partidului exista următoarele niveluri de organizare:

• Secţia de votare
• Local – comune, oraşe şi municipii
• Judeţean – judeţe și sectoarele municipiului Bucureşti
• Diaspora, asimilată ca o organizaţie judeţeană
• Naţional.

• Partidul Monarhist este operator date personale în condiţiile legislaţiei comunitare şi naţionale.
• Organizaţia de secţie de votare reprezintă baza structurii organizatorice a partidului, se constituie cu minim 5 membri.
• Organizaţia locală se constituie pe teritoriul fiecărei comune, oraş, sau municipiu, cu excepţia municipiului Bucureşti.
  • Organizaţia locală este condusă de un Consiliu Local care se întruneşte semestrial (recomandat), sau ori de câte ori este necesar, precum şi de către un Birou Permanent Local, care pune în practică hotărârile Consiliului Local şi care se întruneşte lunar (recomandat), sau de câte ori este necesar.
  • Atribuţiile, componenta precum şi modul concret în care se organizează, se desfăşoară şi se conduce activitatea organizaţiilor locale sunt prevăzute în Regulament de organizare și funcționare local.
• Organizaţia Judeţeană se constituie pe teritoriul unui judeţ.
  • Organizaţia Judeţeană este condusă de un Consiliu Judeţean care se întruneşte semestrial (recomandat), sau ori de câte ori este nevoie şi care alege pentru 4 ani un Birou Permanent Judeţean ce se întruneşte lunar (recomandat), sau ori de câte ori este necesar.
  • La nivelul organizării judeţene se constituie şi funcţionează Colegiul Director Judeţean format din Biroul Permanent Judeţean, preşedinţii organizaţiilor locale, deputaţi, senatori şi primari din judeţul respectiv. Colegiul Director Judeţean se întruneşte trimestrial, sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Biroului Permanent Judeţean, a Biroului Permanent Judeţean, sau a 1/3 dintre membri săi.
  • Atribuţiile, componenta precum şi modul concret în care se organizează, se desfăşoară şi se conduce activitatea organizaţiilor judeţene sunt prevăzute în Regulament de organizare și funcționare județean.
• Organizaţia de la nivelul Municipiului Bucureşti se constituie pe teritoriul administrativ al fiecărui sector, şi este formată din totalitatea membrilor fiecărui sector.
  • La nivelul Municipiului Bucureşti funcţionează un Consiliul Coordonator al sectoarelor.
  • Atribuţiile, componenta precum şi modul concret în care se organizează, se desfăşoară şi se conduce activitatea organizaţiilor de sector sunt prevăzute în Regulament de organizare și funcționare.
• Organizaţiile din afara ţării sunt constituite din persoanele cu cetăţenie română care au domiciliul, reşedinţa, sau locul de muncă în afara frontierelor României.
  • Organizaţiile dintr-o ţară se asimilează organizaţiilor locale, iar organizaţiile din oraşele ţării respective se asimilează organizaţiilor de secţii de votare.
  • Organizaţiile locale din diaspora formează organizaţia Diaspora a partidului, iar aceasta se asimilează organizaţiei judeţene şi este condusă de un Biroul Permanent Judeţean.

 

Secţiunea 2: Organizaţii interne

• Organizaţiile interne se constituie de către membrii partidului în scopul realizării şi promovării de programe şi acţiuni ale partidului specifice pentru categorii de vârstă, sex, profesie, ocupaţie, apartenenta etnică, alte categorii, care sunt puse în practică împreună cu structurile organizatorice ale partidului.
  • Aceste organizaţii se vor înființa treptat pe măsura consolidării partidului prin creșterea numărului de membrii.
  • Aceste organizaţii se înfiinţează cu aprobarea Convenţiei Naţionale, la propunerea Biroului Permanent Naţional şi funcţionează pe baza Regulamentelor proprii aprobate de Convenţia Naţională, la propunerea Biroului Permanent Naţional.
  • Prevederile acestor Regulamente nu pot conţine norme contrare Statutului Partidului Monarhist.
  • Conform Regulamentelor aprobate, aceste organizaţii îşi aleg structuri de conducere proprii la toate nivelurile conform statutului şi Regulamentului de organizare și funcționare, care vor fi subordonate Birourilor Permanente de la nivelul respectiv.
  • Documentele programatice elaborate se supun întâi aprobării Consiliului Naţional şi apoi se fac publice.
• Organizaţia de Tineret şi Studenţi
  • Cuprinde membri care nu au împlinit vârsta de 35 ani.
  • Scopul Organizaţiei de Tineret şi Studenţi-PM23 este dezbaterea şi analizarea problemelor specifice studenţilor şi tineretului, în general, în vederea elaborării de programe şi strategii în domeniu.
• Organizaţia de Femei
  • Organizaţia de Femei acţionează pentru încurajarea şi promovarea femeii în toate domeniile de activitate, precum şi pentru instituţionalizarea, respectarea şi punerea în practică a principiului egalităţii de şanse în viaţa politică, economică şi social- culturală a României.
  • Scopul principal al Organizaţiei de Femei-PM23 este dezbaterea şi analizarea problemelor legate de politica de sprijinire a femeii, copilului şi familiei în societate, în vederea elaborării de programe şi strategii în domeniu, precum şi punerea lor în în practică, îmfilifpreună cu structurile organizatorice ale Partidului Monarhist.
• Organizaţia de Seniori
  • Organizaţia de Seniori a partidului cuprinde membrii şi simpatizanţii care au împlinit vârsta de 65 de ani.
  • Scopul Organizaţiei de Seniori-PM23 este dezbaterea şi analizarea problemelor cu care se confrunta societatea românească, propunerea de soluţii şi acordarea sprijinului necesar conducerii executive de la nivel local şi naţional.
• Organizaţia Oamenilor de Afaceri
  • Organizaţia Oamenilor de Afaceri a Partidului Monarhist cuprinde membri şi simpatizanţi ai partidului care activează în sfera întreprinderilor mici şi mijlocii şi în mediul de afaceri, în general.
  • Scopul Organizaţiei Oamenilor de Afaceri-PM23 este dezbaterea şi analizarea problemelor legate de politica de sprijinire a activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii şi a mediului de afaceri, în vedrea elaborării de propuneri şi strategii în domeniu.
• Organizaţia Persoanelor cu Dizabilităţi
  • Organizaţia Persoanelor cu Dizabilităţi cuprinde membri şi simpatizanţi ai partidului care se confrunta cu dizabilităţi de ordin fizic.
  • Scopul Organizaţia Persoanelor cu Dizabilităţi-PM23 este dezbaterea şi analizarea problemelor cu care se confrunta persoanele cu dizabilităţi din România, iniţierea de proiecte în vederea nediscriminarii şi incluziunii acestora pe piaţa muncii, în cazul persoanelor cu dizabilităţi fizice, precum şi integrarea persoanelor cu dizabilităţi mentale în societate.
• Organizaţia Minorităţilor Naţionale.
  • Organizaţia Minorităţilor Naţionale a Partidului Monarhist cuprinde membri şi simpatizanţi ai partidului cetăţeni romani de alta etnie decât cea romană.
  • Scopul Organizaţia Minorităţilor Naţionale-PM23 este dezbaterea şi analizarea problematicii cu care se confrunta minorităţile naţionale în vederea elaborării de proiecte şi implementării acestora vizând măsuri de îmbunătățire a vieţii sociale şi culturale a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană în domeniu.
  • Organizaţia Minorităţilor Naţionale-PM23 poate iniţia şi menţine legături de cooperare cu societatea civilă şi structuri internaţionale cu activitate în domeniul minorităţilor naţionale, conform strategiei şi hotărârilor conducerii centrale a Partidului Monarhist.

 

Secţiunea 3: Grupuri interne

• Liga Aleşilor Locali
  • Cuprinde membri partidului aleşi în administraţia publică la nivel local şi judeţean.
  • Scopul Liga Aleşilor Locali-PM23 este dezbaterea şi analizarea problemelor legate de administraţia locală, precum şi elaborarea de propuneri, strategii şi programe de sprijin al comunităţii locale.
  • Modul de desfăşurare a activităţii, precum şi de alegere a conducerii Liga Aleşilor Locali-PM23 este prezentat în regulamentul propriu, aprobat de Consiliul Naţional, la propunerea Biroului Permanent Naţional.
• Liga Parlamentarilor
  • Cuprinde toţi parlamentarii care activează în grupurile parlamentare ale PM23 din Parlamentul României şi din Parlamentul European.
  • Principala obligaţie a Ligii Parlamentarilor este promovarea politicii partidului în întreaga activitate parlamentară.
  • Conducerea Ligii Parlamentarilor a PM23 este asigurată de o conducere colegială formată din liderii grupurilor partidului în cele două camere ale Parlamentului României şi Parlamentului European.
  • Liga Parlamentarilor poate delega reprezentanţi în orice colectiv al partidului care elaborează propuneri cu caracter normativ.

 

Secţiunea 4: Guvernul alternativă

• Când partidul nu este la guvernare, se constituie Guvernul alternativă, care:
  • Poate delega reprezentanţi în orice colectiv al partidului care elaborează propuneri cu caracter normativ.
  • Înaintează Biroului Permanent Naţional analize şi propuneri, în vederea avizării pentru activitatea din Parlament. Deciziile Biroului Permanent Naţional sunt obligatorii.
  • În activitatea sa, Guvernul alternativă va colabora cu departamentele de specialitate ale partidului.
  • Organizarea şi funcţionarea Guvernului alternativă sunt stabilite prin regulament, aprobat de către Consiliul Naţional, la propunerea Biroului Permanent Naţional.

 

• CAPITOLUL

STRUCTURILE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI

• La nivel naţional Partidul Monarhist are următoarele structuri de conducere:
  • Convenţia Naţională.
  • Consiliul Naţional.
  • Colegiul Director Naţional.
  • Biroul Permanent Naţional.
  • Preşedintele Partidului.
  • Comisia Naţională de Cenzori.
  • Comisia Naţională de Disciplină.

 

1). CONVENŢIA NAŢIONALĂ

• Convenţia Naţională este structura supremă de conducere a partidului şi se întruneşte în şedinţe ordinare şi extraordinare.
• Convenţia Naţională este convocată și condusă de Preşedintele PM23.
• Convenţia Naţională se întruneşte din 4 în 4 ani, iar Convenţia Naţională Extraordinară se întruneşte ori de câte ori este necesar. Preşedintele partidului dispune convocarea convențiilor, în condiţiile şi normele de reprezentare stabilite de Biroul Permanent Naţional.
• Convenţia Naţională se constituie din delegaţi de drept şi delegaţi aleşi.
  • Numărul delegaţilor aleşi trebuie să fie mai mare decât numărul delegaţilor de drept.
  • Sunt delegaţi de drept:
    1. membrii Consiliului Naţional în funcţie.
    2. membrii Comisiei Naţionale de Disciplină şi a Comisiei Naţionale de Cenzori în funcţie.
    3. personalităţi marcante, membri PM23, aprobaţi nominal de Consiliul Naţional, la propunerea Biroului Permanent Naţional.
  • În fiecare organizaţie judeţeană, Biroul Permanent Judeţean alege un număr de delegaţi în conformitate cu norma de reprezentare hotărâtă de către Biroului Permanent Naţional.
• Convenţia Naţională se convoacă cu cel puţin 30 zile înainte de data stabilită, prin înştiinţare scrisă comunicată tuturor filialelor teritoriale, convocarea fiind efectuată prin grija Secretariatului General, dată fiind fixată de Biroul Permanent Naţional.
• Convenţia Naţională Extraordinară se convoacă cu cel puţin 20 de zile înainte de data stabilită, la solicitarea Preşedintelui.
• Convenţia Naţională cât şi Convenţia Naţională Extraordinară sunt statutar constituite în prezenţa a cel puţin 1/2 din delegaţi şi adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi.
• Convenţia Naţională are următoarele atribuţii:
  • Alege Preşedintele Partidului. Întroducerea pe ordinea de zi a acestui punct se face numai la cererea Biroului Permanent aprobată de Consiliul Național și nu este temă la fiecare rundă de alegeri.
  • Dezbate şi aprobă principiile doctrinare ale partidului, platforma program a partidului, precum şi programul electoral.
  • Analizează şi aprobă raportul Consiliului Naţional.
  • Adoptă şi modifică Statutul, denumirea partidului, semnul electoral şi Programul partidului.
  • Aprobă raportul Comisiei Naţionale de Disciplină şi raportul Comisiei Naţionale de Cenzori privind descărcarea de gestiune.
  • Aprobă politica de alianţe, fuziuni, colaborări politice, precum şi orice alte solicitări ale Preşedintelui, sau Biroului Permanent Naţional.
• Convenţia Naţională Extraordinară are următoarele atribuţii:
  • Aprobă la propunerea Preşedintelui partidului modificarea Statutului, denumirii partidului, semnul electoral.
  • Aprobă modificarea, sau dezvoltarea platformei program a partidului, principiile doctrinare şi programul electoral, la propunerile Preşedintelui, Biroului Permanent Naţional, sau ale Consiliului Naţional.
  • Alege preşedintele partidului în caz de vacanţă a funcţiei respective.
  • Adoptă hotărâri privind atitudinea PM23 referitoare la probleme de interes naţional.

 

2). CONSILIUL NAŢIONAL

• Președintele convoacă şi prezidează reuniunile Consiliului Naţional.
• Consiliul Naţional este constituit din:
  • Colegiul Director Naţional.
  • Parlamentarii, europarlamentarii şi demnitarii membri ai partidului.
  • Reprezentanţi ai filialelor aleşi de către Consiliile judeţene ale PM23, conform normei de reprezentare stabilite de Biroul Permanent Naţional.
  • Preşedintele Comisiei Naţionale de Disciplină.
  • Preşedintele Comisiei Naţionale de Cenzori.
• Consiliul Naţional este condus de Preşedintele PM23, care semnează hotărârile Consiliului Naţional şi urmăreşte îndeplinirea lor.
• Consiliul Naţional se întruneşte semestrial la convocarea Preşedintelui partidului, iar Consiliul Naţional Extraordinar se convoacă ori de câte ori este nevoie, la propunerea Preşedintelui partidului, a Biroului Permanent Naţional, sau a 1/3 din membrii săi.
• Consiliul Naţional are următoarele atribuţii :
  • Alege dintre membrii săi reprezentanţii Biroului Permanent Naţional, în afară de Preşedintele partidului.
  • Alege Preşedinţii şi restul membrilor Comisiilor Centrale de Disciplină şi Cenzori.
  • Elaborează, pe baza hotărârilor Convenţiei Naţionale, orientarea politică şi direcţiile practice de acţiune ale partidului.
  • Coordonează activitatea partidului între reuniunile Convenţiei Naţionale şi aduce la îndeplinire hotărârile acestuia.
  • Adoptă Regulamentul de organizare al partidului, Regulamentul Comisiei Naţionale de Disciplină, Regulamentul Comisiei Naţionale de Cenzori, regulamentele organizaţiilor interne, regulamentul Ligii Aleşilor Locali şi Ligii Parlamentarilor.
  • Hotărăşte alianţele politice, electorale, fuziuni, colaborări care angajează partidul.
  • Ratifică alianţele politice la nivel local.
  • Mandatează Biroul Permanent Naţional pentru a putea numi, personalităţi politice sau publice în funcţii de conducere, sub rezerva validării acestora de către Consiliul Naţional.
  • Mandatează Biroul Permanent Naţional să încheie acorduri politice ce urmează a fi validate de către Consiliul Naţional.

 

3). COLEGIUL DIRECTOR NAŢIONAL

• Președintele convoacă şi prezidează reuniunile Colegiului Director Naţional
• Colegiul Director Naţional este constituit din:
  • Membrii Biroului Permanent Naţional.
  • Preşedinţii organizaţiilor judeţene şi a sectoarelor Municipiului Bucureşti.
  • Preşedintele Ligii Aleşilor Locali.
  • Preşedintele Ligii Parlamentarilor.
• Colegiul Director Naţional se întruneşte lunar şi ori de câte ori este nevoie.
• Colegiul Director Naţional
  • are următoarele atribuţii:
    1. analizează rezultatele înregistrate de Organizaţii în perioadă anterioară şi stabileşte programul de dezvoltare a partidului pentru următoarele 3 luni.
    2. analizează activitatea organizaţiilor interne.
    3. analizează raportul prezentat de Trezorierul partidului.
    4. validează candidaturile pentru funcţiile alese şi numite la nivel judeţean, naţional şi internaţional.
  • Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Colegiul Director Naţional adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
  • Colegiul Director Naţional este convocat statutar în prezenţa a 1/2 plus 1 din numărul membrilor componenţi.

 

4). BIROUL PERMANENT NAŢIONAL

• Președintele convoacă şi prezidează reuniunile Biroului Permanent Naţional
• Birourile Permanent Naţional și Județene sunt organe executive ale partidului.

Biroul Permanent Naţional al partidului este constituit din:

• Preşedinte.
• Prim-vicepresedinte.
• Secretar General.
• 2 Secretari Generali Adjuncţi.
• 15 Vicepreşedinţi pe departamente.
• 2 Secretari Executivi.
• 8 Secretari Regionali.
• Preşedinţii la nivel naţional ai organizaţiilor interne.

• La reuniunile Biroului Permanent Naţional, participa, fără drept de vot, Preşedintele Comisiei Naţionale de Disciplină, Preşedintele Comisiei Naţionale de Cenzori, Preşedintele Ligii Aleşilor Locali şi Preşedintele Ligii Parlamentarilor de la nivel naţional.
• Biroul Permanent Naţional se întruneşte săptămânal la convocarea Preşedintelui, sau ori de câte ori este nevoie.
• Biroul Permanent Naţional are următoarele atribuţii:
  • Coordonează activitatea curentă a partidului între întrunirile Colegiului Director al PM23.
  • Convoacă la propunerea Preşedintelui şedinţele Colegiului Director Naţional, Consiliului Naţional, Convenţiei Naţionale Ordinare, sau Extraordinare.
  • Elaborează propunerile de modificare a Statutului şi a Programului Politic.
  • Elaborează şi supune spre analiză şi aprobare Consiliului Naţional, Regulamentul de Organizare a partidului, regulamentele Comisiei Naţionale de Disciplină şi al Comisiei Naţionale de Cenzori, regulamentele organizaţiilor interne, ale departamentelor coordonate de către vicepreşedinţi, precum şi regulamentul Ligii Aleşilor Locali.
  • Acceptă donaţiile partidului.
  • Întocmeşte propunerile de buget pe care le supune spre analiză şi aprobare Consiliului Naţional şi asigură execuţia bugetară.
  • Întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune pe care le supune aprobării Consiliului Naţional.
  • Încheie convenţii, alianţe şi acorduri în limitele mandatului acordat de Consiliul Naţional.
  • Desemnează Comisia de Organizare a Convenţiei şi a Consiliului Naţional.
• Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Biroului Permanent Naţional adopta decizii cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
  • Biroul Permanent Naţional este convocat statutar în prezenţa a 1/2 plus 1 din numărul membrilor componenţi.
  • Biroul Permanent Naţional se convoacă de către preşedinte, sau la solicitarea a cel puţin 1/3 din membrii Biroului Permanent Naţional.

 

5). PREŞEDINTELE PARTIDULUI

• Președintele fondator este ideologul și strategul partidului iar la încetarea mandatului devine președinte onorific.
• Preşedintele partidului are următoarele atribuţii:
  • Este garantul activității partidului. Are putere definitorie de a aproba sau bloca oricare dintre hotărările cu caracter intern sau extern ale forurilor decizionale. În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele partidului emite decizii.
  • Reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice, precum şi cu celelalte persoane fizice şi juridice române sau străine. Poate numi un purtător de cuvânt în relaţiile cu media.
  • Convoacă şi prezidează reuniunile Biroului Permanent Naţional, Colegiului Director Naţional, Consiliului Naţional, Convenţiei Naţionale Ordinare, sau Extraordinare, precum şi orice altă şedinţa a partidului de la nivel local, sau naţional la care participă.
  • *Aprobă listele definitive de candidaţi pentru alegerile generale, naționale sau europarlamentare.
  • Aprobă listele definitive de candidaţi pentru preşedinţii consiliilor judeţene şi primăriile municipale şi de sector.
  • Numeşte în caz de vacantare a funcţiei membrii în Biroul Permanent Naţional ce vor fi supuşi validării lor de către Consiliul Naţional.
  • Numeşte preşedinţii interimari ai filialelor judeţene în caz de vacantare a acestor funcţii.
  • Prezidează întrunirile conducerii PM23 cu membrii Guvernului, sau reuniunile Guvernului alternativă.
  • Semnează în numele partidului convenţii, alianţe, fuziuni şi acorduri.
  • Semnează hotărârile Convenţiei Naţionale Ordinare şi Extraordinare, Consiliului Naţional, Colegiului Director Naţional şi Biroului Permanent Naţional.
  • Emite decizii pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor Convenţiei, Consiliului şi Biroului Permanent Naţional.
  • În cazul depunerii mandatului numește un succesor, pe care-l recomandă Convenției.

 

5.1). PRIM –VICEPRESEDINTELE

• Este locţiitorul de drept al Preşedintelui partidului, în situaţia de vacanţă a postului, sau când este mandatat în acest sens de către preşedinte.
• Coordonează organizaţiile interne ale partidului şi îndeplineşte strategia de dezvoltare, programul partidului şi programul-oferta de guvernare.
• Reprezintă partidul în cadrul manifestărilor oficiale interne şi externe, pe baza mandatului stabilit de organismele de conducere naţionale, potrivit competențelor ce le revin.

 

5.2). VICEPREŞEDINŢII

• Sunt şefi ai departamentelor de specialitate ale partidului conform Regulamentului de Organizare al PM23.
• Elaborează sub coordonarea Preşedintelui partidului şi a Biroului Permanent Naţional, programul politic pe domeniul de activitate pentru care a fost ales.
• Colaborează pentru înfăptuirea programului cu vicepreşedinţii organizaţiilor judeţene care sunt şefi ai departamentele de specialitate de la nivel judeţean.

 

5.3). SECRETARUL GENERAL, SECRETARII REGIONALI ŞI SECRETARII EXECUTIVI

• Secretarul General urmăreşte şi coordonează aplicarea deciziilor adoptate de către Biroul Permanent Naţional şi a hotărârilor Colegiul Director Naţional şi ale Consiliului Naţional la nivelul organizaţiilor judeţene. Secretariatul general al partidului este un organism administrativ-organizatoric al partidului care asigura funcţionarea partidului şi este direct subordonat Preşedintelui partidului.
• Are în subordine doi secretari generali adjuncţi, opt secretari regionali şi doi secretari executivi ale căror atribuţii sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare al PM23.

 

6). COMISIA NAŢIONALĂ DE CENZORI

• Comisia Naţională de Cenzori este organul de control financiar la nivel central.
• Comisia Naţională de Cenzori se compune din 5 membri (inclusiv preşedintele) aleşi de către Consiliul Naţional şi este condusă de către un preşedinte
• În fiecare organizaţie judeţeană, în organizaţia municipiului Bucureşti şi în subordonarea Comisiei Naţionale de Cenzori este aleasă o Comisie Judeţeană de Cenzori compusă din 5 membri. Preşedintele Comisiei Judeţene de Cenzori nu poate avea o altă funcţie la nivel judeţean în partid, în afară de membru Consiliul Județean.
• Comisia Naţională de Cenzori funcţionează pe baza propriului regulament aprobat de Consiliul Naţional şi are următoarele atribuţii:
  • Verifică periodic modul de utilizare a fondurilor.
  • Propune Biroului Permanent Naţional al partidului modalităţi de îmbunătăţire a activităţii financiar contabile.
  • Propune Biroului Permanent al partidului aplicarea de sancţiuni persoanelor vinovate de nerespectarea disciplinei financiar-contabile.
  • Prezintă Convenţiei raportul său.
• Comisia Naţională de Cenzori se întruneşte ori de câte ori este necesar, la solicitarea structurilor de conducere ale partidului.

 

7). COMISIA NAŢIONALĂ DE DISCIPLINĂ

• Comisia Naţională de Disciplină (comisia de arbitraj) garantează tuturor membrilor partidului respectarea drepturilor recunoscute prin Statut şi funcţionează şi soluţionează toate litigiile din cadrul partidului în conformitate cu prevederile Statutului şi Regulamentului de Funcţionare ale PM23, decizile sale fiind definitive şi irevocabile.
• Comisia Naţională de Disciplină este formată din cinci membri (inclusiv preşedintele) aleşi de către Consiliul Naţional. Preşedintele Comisiei Naţionale de Disciplină nu poate avea o altă funcţie de nivel naţional în partid, în afară de membru Comisia Naţională de Cenzori.
• În fiecare organizaţie judeţeană şi în subordonarea Comisiei Naţionale de Disciplină este aleasă o Comisie Judeţeană de Disciplină compusă din 5 membri. Preşedintele Comisiei Judeţene de Disciplină nu poate avea o altă funcţie la nivel judeţean în partid, în afară de membru Consiliul Județean.
• Sub coordonarea Comisiei Naţionale de Disciplină funcționează Grupul de Etică și Siguranță însărcinat să monitorizeze activitatea, confidențialitatea, loialitatea membrilor reprenzentativi și să verifice corectitudinea datelor și declarațiilor din fișele personale.

 

• CAPITOLUL

GESTIONAREA CARIEREI, ALEGEREA ŞI VALIDAREA CANDIDATURILOR

 

• Principiile de bază în gestionarea carierei militantului Partidului Monarhist sunt eficienta activităţii politice şi competenţă profesională.
• Orice militant poate candida, în condiţiile prezentului Statut şi ale Regulamentului de Organziare, pentru orice funcţie din interiorul partidului său pentru funcţiile din afara partidului, din administraţia centrală ori locală care se obţin prin alegeri sau prin numiri cu sprijinul politic al partidului, în funcţie de competentele individuale şi numai corespunzător cu cerinţele funcţiei respective.
• Activitatea militanţilor partidului este înregistrată şi urmărită de către secretarul executiv desemnat de Biroul Permanent Judeţean, pe baza rapoartelor făcute de aceştia şi a verificării activităţii, precum şi pe baza cursurilor de formare organizate de partid.
  • Orice militant poate contesta în faţa Biroului Permanent, sau a Consiliului de la nivelul respectiv orice înscriere din fisa personală.
  • Analiza candidaturii oricărui militant pentru o funcţie se face în prezența acestuia, pe baza fișei militantului.
• Candidaturile pentru funcţiile de conducere din partid la nivel naţional şi local, pentru alegerile locale, parlamentare și europarlamentare şi se stabilesc după cum urmează:
  • Candidaturile pentru alegerile locale ale partidului se propun de către organizaţiile locale şi se validează de către Consiliul Judeţean al filialei respective. Candidaturile pentru alegerile de primar, în oraşele reşedinţă de judeţ, se validează de Colegiul Director Naţional.
  • Candidaturile pentru alegerile parlamentare se propun de către filialele judeţene şi se validează de către Colegiul Director Naţional.
  • Candidaturile pentru alegerile europarlamentare se propun de către filialele judeţene şi se validează de către Colegiul Director Naţional.
  • Candidaturile pentru funcţiile în organele puterii şi administraţiei centrale şi locale, care nu se stabilesc prin alegeri, vor fi propuse de către Biroul Permanent al organizaţiilor din care cei propuşi fac parte, desemnarea propriu-zisă fiind făcută de către Colegiul Director Naţional.
• Toţi candidaţii pentru funcţiile din afară, sau din interiorul partidului trebuie să depună în maxim 5 zile de la depunerea candidaturii o declaraţie pe propria răspundere că nu au fost colaboratori ai fostei securităţi, nu au detinut functii retribuite in fostul PCR, un CV actualizat şi cazierul judiciar.
• Toate funcţiile de conducere, atât la nivel local, cât şi la nivel central, se aleg prin vot secret. Sunt declaraţi aleşi candidaţii care întrunesc cel puţin 50% +1 din voturile delegaţilor cu drept de vot, prezenţi. Toate adunările pentru alegerea organelor de conducere sunt statutare, dacă la ele participă cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de către Statut.
• Candidaţii la funcţiile de conducere din cadrul partidului precum şi cei care vor fi numiţi sau vor fi aleşi trebuie să-şi depună cu 10 zile înaintea zilei alegerilor interne, sau de numire, cererea de candidatură în scris, însoţită de un curriculum vitae actualizat şi un cazier judiciar.
• Nedepunerea în termen a documentelor prevăzute atrage nulitatea candidaturii.
• Candidaţii la funcţiile de conducere din cadrul partidului trebuie să îndeplinească următoarele criterii de vechime:
  • Preşedintele Partidului – minim 4 ani.
  • Prim-Vicepresedintele – minim 2 ani.
  • Secretarul General – minim 1 an.
  • Membru în Biroul Permanent – minim 1 an.
  • Preşedintele Filialei judeţene – minim 1an.

La propunerea preşedintelui în exerciţiu al partidului, Biroul Permanent Naţional poate aproba derogări din vechimea necesară candidaţilor pentru funcţiile de conducere în partid.

 

• CAPITOLUL

PATRIMONIUL

Surse de finanţare şi administrarea patrimoniului

• Patrimoniul Partidului Monarhist se constituie din surse de finanţare conform legii de finanţare a partidelor politice, după cum urmează:
  • Patrimoniul la înființare din donația fondatori este de 300 Euro în lei.
  • Donaţii şi cotizaţii, cuantumul cotizaţiilor se va stabilii de Consiliul Naţional
  • Venituri realizate din activităţi proprii
  • Subvenţii de la bugetul de stat
  • Dobânzi, chirii
• Orice alte bunuri mobile, sau imobile aflate în proprietatea partidului.
• Toate veniturile şi cheltuielile vor fi în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de Legea privind finanţarea partidelor politice.
• Consiliul Naţional vă stabili modul de gestionare al veniturilor şi cheltuielilor filialelor.
• Membrii Partidului au obligaţia de a plăti cotizaţiile cel mai târziu la sfârşit de trimestru.
• Organizaţiile de sector vor vărsa, din cotizaţiile încasate, cotele procentuale stabilite de Regulamentul de funcționare.

 

• CAPITOLUL

DISPOZIŢII FINALE

• Prezentul Statut fondator va fi înaintat Tribunalului Municipiului Bucureşti, potrivit legii.
• Statut revizuit în cadrul procesului de înregistrare va intra în vigoare la data aprobării lui de către Convenţia Naţională, urmând a fi comunicat Tribunalului Municipiului Bucureşti, potrivit legii. Orice propunere de revizuire necesită acordul expres al președintelui inițiator.
• Modalităţile concrete de funcţionare şi organizare ale Partidului Monarhist la toate nivelurile şi pentru toate structurile componente sunt stabilite în cadrul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare care va intra în vigoare la data aprobării lui de către Consiliul Naţional.
• Încetarea activităţii partidului: Partidul Monarhist îşi încetează activitatea în condiţiile Legii partidelor politice. Solidaritatea este empatie, imaginaţie și conștiinţa unui destin comun. Pornește de la puterea de a te imagina în locul celuilalt, celui aflat în nevoie la un moment dat, celui ce trece printr-un moment greu. Solidaritatea este și recunoștinţă în același timp. Recunoștinţa celui care se consideră norocos sau binecuvântat și care vrea să-și arate această recunoștinţă ajutând, dând înapoi ceva societăţii. Solidaritatea este conștiinţa unui destin comun, conștiinţa apartenenţei, a ceea ce ne apropie și ne ţine împreună. Solidaritatea este un drum cu două sensuri, se manifestă reciproc. Partidul Monarhist este partidul acelora care cred că efortul individual în libertate trebuie să se împletească cu efortul comun în solidaritate pentru a da binele comun, atât pentru noi, cei de azi, cât și pentru generațiile viitoare.

– // –

Copyright

Prezentul text cuprinde formatul și formulări preluate din texte publice postate pe net.

București, 10 Mai 2017.