Ziar Nr.66

Cele câteva milioane de oameni ai țării sau împărțit și-și fac griji pentru ziua de mâine.

Unii copii merg pe jos la școala din satul vecin. Au closet în curte.
Unii tineri puternici și harnici muncesc pe alte meleaguri.
Unii pensionați mai muncesc aici, mai au un job cu care-și rotunjesc mica pensie.
Unii mai în vârstă își cresc nepoții, lăsați acasă de părinții plecați.
Unii bătrâni privesc de pe fereastra blocului aglomerația și poluarea străzii.

Alți copii se duc cu oile la păscut și de nevoie se duc la scoală să primească cornul.
Alți tineri caută în zadar un loc de muncă.
Alți pensionari își drămuiesc medicamentele ce le mai au.
Alți bătrâni așteaptă banii ce vin de la copii.

Pe străzi vezi bătrâni, bolnavi, infirmi, oameni ai străzii, copii cerșind,
Vezi oameni în putere din zori de zi pînă seara târziu cu paharul de vin de un leu, făcând politică și criticând faptul că ajutorul social e prea mic.

Nu mai am putere să privesc în jur, stau la televizor, ascult știrile, văd scenete de divertisment, mă bucur de o manea nouă și aștept să mai treacă o zi.
Nu mă interesează politica, încă nu e campanie electorală. Nu se dă nimic.
M-am bucurat de promisuni și le aștept.

Vecinul a ieșit din pușcărie și și-a bătut iar nevasta.
Noaptea trecută mi s-a furat o roată.
Primarul dă din umeri pe strada inundată.
Zăpada a acoperit gropile și orașul e curat.

Stau pe autostradă și mă întreb. Oare cum alții pot?

Se spune că NATO ne păzește, dar noi i-am înjurat.
Credeam că EU ne ajută, dar nu primim destul.
Americanii se simt jigniți și nu știu de ce nu vin.

Conducătorii noștrii au studii serioase la Moscova și fac tot posibilul să trăim mai bine.
Dacă ar venii rușii cu tancurile poate am scăpa de statul paralel și vom trăii și noi ca afară.

Oameni buni, treziți-vă!
Se apropie apocalipsa, judecata de apoi, ies străbunii din morminte și ne vor cere socoteală.
Ce constituție și țară v-am lăsat noi în 1923, iar voi ce ați făcut?