Ziar Nr.230

MEMORANDUMUL DREPTĂȚII NAȚIONALE

Am onoarea să salut Consiliul Suprem de Apărare a Țării – autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituției, cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării sși siguranța națională.

Așa cum spunea Regele Ferdinand la intrarea României în războiul de reîntregire a neamului, la fel și perioada actuală pentru neamul nostru
“a adus ziua așteptată de veacuri de conștiința națională, ziua unirii lui”.

Din datorie pentru țara aceasta, amintesc câteva LEGI ALE MARILOR ROMÂNI cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu:

MIRCEA CEL BĂTRÂN: “Stăpână și doamnă ne e țara asta pe care o avem în păstrare!” “În jos am privit destul, iar eu am jurat să dau acestei țări mândrie și onoare!” “Ne vindem țara și onoarea pe-un blid de linte? Sau cu sabia în mână și cu fruntea sus, stăm în fața morții sau a libertății?”
VLAD ȚEPEȘ: „M-am vrut. Nu vreau. Dar TREBUIE!” “Împlinirea dreptății a ajuns să semene cu un bâlci!”

ȘTEFAN CEL MARE: „și să ții minte tu și urmașii urmașilor tăi, de hotarul pe care NOI l-am hotărât!”

MIHAI VITEAZUL: „Voi merge până la capăt, oriunde ar fi acest capăt. Vreau ca acest popor să știe din ce în ce mai mult ce vrea și să-și dea seama ce poate, CĂCI ÎI LAS O ÎNFĂPTUITĂ MOȘTENIRE: Țara Românească, Țara Transilvaniei și Țara Moldovei – POHTA CE-AM POHTIT-O EU!”
ALEXANDRU IOAN CUZA: „UNIREA ESTE SINGURA STARE POLITICĂ, CE PUTEA SĂ ASIGURE VIITORUL NOSTRU ȘI SĂ NE PERMITĂ A DA ȚĂRII ORGANIZAREA CE O AȘTEPTA DE ATÂT DE MULT TIMP!”
Cu acestea în suflet, vă rog să înfăptuim
DOMNITORUL CAROL, în discursul ținut după Războiul de Independență la reanexarea Dobrogei, se adresa astfel populației Dobrogei:

“MARILE PUTERI EUROPENE, PRIN TRATATUL DIN BERLIN, AU UNIT ȚARA VOASTRĂ CU ROMÂNIA. NOI NU INTRĂM ÎN HOTARELE VOASTRE TRASE DE EUROPA, CA CUCERITORI, DAR O ŞTIŢI ŞI VOI: MULT SÂNGE ROMÂNESC S-A VĂRSAT PENTRU DESROBIREA POPOARELOR DIN DREAPTA DUNĂRII.

LOCUITORI DE ORICE NAȚIONALITATE ȘI RELIGIUNE! DOBROGEA, VECHEA POSESIUNE A LUI MIRCEA-CEL-BĂTRÂN ȘI A LUI ŞTEFAN-CEL-MARE, DE ASTĂZI FACE PARTE DIN ROMÂNIA. VOI DE ACUM ATÂRNAȚI DE UN STAT, UNDE NU VOINȚA ARBITRARĂ, CI NUMAI LEGEA DEZBĂTUTĂ ŞI ÎNCUVIINȚATĂ DE NAȚIUNE HOTĂRĂȘTE ȘI CÂRMUIEȘTE. CELE MAI SFINTE ŞI MAI SCUMPE BUNURI ALE OMENIRII, VIAŢA, ONOAREA ŞI PROPRIETATEA, SUNT PUSE SUB SCUTUL UNEI CONSTITUŢII.”